Ziua Internațională de Luptă împotriva consumului și traficului ilicit de droguri, este marcată anual pe 26 iunie, pentru a consolida acțiunile și cooperarea în crearea unei lumi fără abuz de droguri. Tema pentru anul 2022 – „Abordarea provocărilor legate de droguri în crizele de sănătate și umanitare.” În fiecare an, indivizi, comunități întregi și diferite organizații din întreaga lume se alătură pentru a sărbători Ziua Internaţională de luptă împotriva consumului și traficului ilicit de droguri,

pentru a ajuta la creșterea gradului de conștientizare cu privire la problema majoră pe care drogurile ilicite o pun pe umerii societății.

Anul acesta BNUDC (Biroul Națiunilor Unite pentru Droguri și Criminalitate),  abordează provocările transnaționale legate de droguri, care sunt urmare a situațiilor de criză și  continuă să militeze pentru protejarea dreptului la sănătate pentru cei mai vulnerabili, inclusiv pentru copii și tineri, persoanele care consumă droguri, persoanele cu tulburări legate de consumul de droguri și persoanele care au nevoie de acces la medicamente controlate.

În 2022, lumea continuă să fie martoră la crize umanitare larg răspândite în Afganistan, Ucraina și în alte părți, în timp ce pandemia COVID-19 este încă o criză globală majoră de sănătate. COVID-19 a adus o conștientizare publică fără precedent a considerațiilor de sănătate, a măsurilor de protecție pentru a rămâne sănătoși și a responsabilității de a ne proteja reciproc.

De la zone de război și tabere de refugiați până la comunități sfâșiate de violență, oamenii din toate părțile lumii sunt într-o mare nevoie. Pandemia, criza climatică, criza alimentară, criza energetică și întreruperile lanțului de aprovizionare, au exacerbat suferința și ne-au adus în pragul unei recesiuni globale. În această Zi Internațională, BNUDC abordează provocările transnaționale actuale și emergente legate de droguri și determinate de crize și continuă să militeze pentru dreptul la sănătate al celor mai vulnerabili, inclusiv al copiilor și tinerilor, al persoanelor care consumă droguri, al persoanelor cu tulburări legate de consumul de droguri și al persoanelor care au nevoie de acces la medicamente controlate. Importanța comunității și solidarității a devenit mai evidentă ca niciodată, la fel ca și nevoia de îngrijire a sănătății pentru toți. Criza drogurilor sintetice necesită, de asemenea, soluții agile și adaptabile.

Un sentiment din ce în ce mai mare de comunitate globală și solidaritate continuă să apară, la fel ca și nevoia de a avea grijă de toți în vremuri de criză.

Programul comun de tratare și îngrijire a dependenței de droguri BNUDC/OMS, este o colaborare între BNUDC și OMS pentru a sprijini dezvoltarea unor abordări cuprinzătoare, integrate, bazate pe sănătate, care pot reduce cererea de substanțe ilicite, atenua suferința și reduce daunele cauzate de droguri indivizilor, familiilor, comunităților și societății. 

Obiective:

• Promovarea și sprijinirea la nivel global (cu accent deosebit pe țările cu venituri mici și medii) a politicilor, strategiilor și intervențiilor bazate pe dovezi bazate pe o abordare a sănătății publice și a drepturilor omului pentru a reduce consumul de droguri și povara asociată pentru sănătate și societate.
• Recunoașterea pe scară largă a dependenței de droguri ca o tulburare de sănătate multifactorială prevenibilă și tratabilă și recunoașterea beneficiilor sociale ale investiției în tratament, cum ar fi reducerea costurilor legate de sănătate, îmbunătățirea siguranței și promovarea coeziunii și dezvoltării sociale.
• Tratamentul dependenței de droguri ar trebui să facă parte din sistemul general de sănătate și de asistență socială, fără discriminare față de alte tulburări cronice generale și mintale și nu mai puțin decât este prescris pentru tratamentul altor boli.
• Prevenirea și tratarea dependenței de droguri ar trebui să se bazeze pe principiile protecției și promovarea drepturilor persoanelor care consumă droguri, garantarea unui tratament decent, protecție împotriva stigmatizării și acces egal la asistența medicala și asistența socială.
• Investiții în programe cuprinzătoare și orientate către rezultate de tratament și îngrijire a dependenței de droguri, în special intervenții la nivel comunitar, inclusiv setul de competențe în materie de resurse umane. 

Utilizarea medicamentelor psihoactive sau narcotice și a substanțelor psihotrope fără supraveghere medicală este asociată cu riscuri semnificative pentru sănătate. Din acest motiv, producția, vânzarea, distribuția și utilizarea multor dintre aceste substanțe sunt reglementate de tratate internaționale pentru a evita consecințele negative care pot reprezenta o amenințare pentru sănătate și siguranță.

De mulți ani, drogurile tradiționale au inclus substanțe psihoactive derivate din plante, cum ar fi cocaina, heroina și cânepa, consumate în aceleași regiuni în care au fost cultivate sau pe căile comerciale către piața finală. Creșterea comerțului mondial și a turismului conduce la globalizarea pieței substanțelor din plante, care anterior erau concentrate în principal în regiuni specifice. În ultimele decenii, noile substanțe psihoactive sintetizate în laboratoare ce activează ilegal au devenit mai disponibile și sunt utilizate în toate regiunile.

Raportul mondial al Biroului Națiunilor Unite pentru Droguri și Criminalitate asupra drogurilor din 2022 estimează că:

• Aproximativ 275 milioane de oameni (1 din 18), sau 5,5% dintre persoanele cu vârste cuprinse între 15 și 64 de ani din întreaga lume, au consumat droguri ilegale cel puțin o dată în 2019.
• Cei mai supuși riscului de a consuma droguri sunt tinerii cu vârsta între 15-35 ani, mai ales din țările cu venituri mici.
• Conform studiilor cea mai critică vârstă pentru a începe consumul este vârsta de 14 ani.
• Aproximativ 36 milioane de persoane care consumă droguri au tulburări de consum de droguri și necesită tratament.
• Creșterea disponibilității și utilizării opioidelor puternice în tratamentul pacienților cu durere cronică persistentă în ultimii 10 ani în unele regiuni ale lumii a condus la o creștere dramatică a mortalității prin supradozaj cu opioide.
• În anul 2019, din 18 milioane de ani/viață pierduți din cauza deceselor premature (DALY), 70% au fost legați de consumul de opioide.
• Prevalența HIV și a hepatitei C sunt disproporționat de ridicate în rândul consumatorilor de droguri și contribuie la epidemia globală de hepatită C. OMS estimează că, în 2015, aproape un sfert (23%) din cele 1,7 milioane de noi infectați cu hepatită C la nivel global au fost atribuibile consumului de droguri injectabile.
• În anul 2019, consumatori de droguri au reprezentat aproximativ 1 din cei 10 noi infectați cu HIV la adulți.
• În ultima decadă, numărul total de decese la nivel mondial atribuit consumului de droguri a crescut cu 17,5 (UNODC,2022).

În Uniunea Europeană se estimează că cel puțin o dată în viață ilegal au consumat droguri aproximativ 83 de milioane sau 28,9% dintre adulți (vârsta cuprinsă între 15 și 64 de ani. Experiența cu consumul de droguri este mai frecventă în rândul bărbaților (50,6 milioane) decât în ​​rândul femeilor (32,8 milioane). Opioidele au fost asociate cu 76% din decesele legate de supradoză înregistrate în Europa pentru anul 2019.

Consumul oricărui drog este mai mare în rândul bărbaţilor, această diferenţă fiind adesea și mai pronunţată în cazul modelelor de consum intensiv sau regulat. Se estimează că 96 de milioane de adulţi din UE (din grupa de vârstă 15-64 de ani), adică 29% din adulţii europeni au încercat droguri ilegale într-un moment al vieţii.

Conform datelor statistice în Republica Moldova, numărul consumatorilor de droguri luaţi la evidenţă pentru anii 2011-2015 a fost treptat în creștere, iar în perioada 2016-2020 a înregistrat o scădere continuă, după cum urmează: în 2012 – 834 de persoane, în 2013 – 738 de persoane, în 2014 – 1049 de persoane, în 2015 – 997 persoane, în 2016 – 797 persoane, în 2017 – 1113 de persoane,  în 2018 – 863 de persoane, în 2019 – 717 persoane și 527 persoane în anul 2020.

     Potrivit Raportului anual privind consumul și traficul ilicit de droguri pentru anul 2020 (link: https://msmps.gov.md/wp-content/uploads/2022/05/Raport_anual-privind-consumul-si-traficul-de-droguri-RM_2020.pdf) se atestă o creștere a consumului de opiacee și a amfetaminelor, atât la consumatorii cu dependență, cât și la cei care încă nu sunt dependenți. Totodată, scade consumul de marijuana, a substanțelor noi cu proprietăți psihoactive și de barbiturate în grupul celor fără dependență.

Distribuția pe gen a consumatorilor de droguri, care nu sunt dependenți, denotă descreștere în rândul bărbaților și creștere în rândul femeilor, dar în cazurile noi depistate cu dependență – 100% de consumatori sunt bărbați. De asemenea, este în creștere numărul de beneficiari noi incluși în programul de terapie de substituție cu opiacee și a persoanelor de gen feminin înrolate în tratament de reabilitare, comparativ cu anul precedent. Important de menționat, că decesele asociate consumului de droguri în anul 2020 au crescut de 1,4 ori față de anul precedent și cea mai consumata substanță depistată a fost benzodiazepine, comparativ cu anul precedent de raportare, când predomina metadona

De ce consumă oamenii droguri?

• Pentru curiozitate.
• Pentru plăcere.
• Pentru că este normal socializării și culturii grupului din care fac parte.
• Pentru că prietenii o fac.
• Pentru a-și schimba starea de dispoziție.
• Pentru a fi la modă.
• Pentru că persoana consumatoare trece prin probleme emoționale, psihologice sau sociale.

Indicii care pot sugera consumul de droguri:

• schimbarea bruscă a comportamentului;
• treceri fără motiv de la veselie la tristeţe, uneori chiar agresivitate neobişnuită, şi de la agresiune la linişte şi chiar delăsare;
• pierderea apetitului alimentar;
• ochi injectaţi;
• pierderea gradată a interesului pentru şcoală, muncă, hobby-uri, sporturi, prieteni;
• stări de somnolenţă şi apatie necaracteristice, oboseală excesivă fără o cauză aparentă;
• cheltuieli excesive, dispariţia banilor sau a unor obiecte de valoare din casă;
• pete neobişnuite, mirosuri ciudate pe piele sau îmbrăcăminte;
• schimbarea grupului de prieteni, precum şi tendinţa de tăinuire a acestor “prieteni”, folosirea unui jargon diferit de cel anterior.

Consumul de droguri reprezintă una dintre cauzele majore ale mortalității evitabile în rândul tinerilor europeni, atât în mod direct, prin supradoză (decese induse de droguri), cât și în mod indirect, prin boli, accidente, violență și suicid asociate consumului de droguri.

Drogurile sunt substanţe chimice cu efecte diferite, care au un impact negativ asupra stării de sănătate, consecinţele fiind de lungă durată şi permanente. Modurile de administrare sunt variate: injectabil, ingestie sau inhalare.

Toate drogurile au în comun mai multe efecte dăunătoare sănătăţii. Printre acestea se numără: îmbătrânirea prematură, iritabilitate, agitaţie continuă, dureri de cap, ritm alert al inimii, crampe stomacale, stări psihotice, leziuni ale rinichilor şi plămânilor, slăbirea sistemului imunitar, tulburări ale dezvoltării la copiii nou născuţi, pierderea progresivă a personalității, şi a autocontrolului la nivel corporal, sufletesc şi spiritual.

Programe de prevenţie bazate pe cercetare

Aceste programe acţionează prin stimularea factorilor de protecţie şi eliminarea sau reducerea factorilor de risc pentru consumul de droguri. Sunt concepute pentru diferite vârste şi sunt proiectate fie individual, fie pentru grupuri de persoane, precum şcoală sau casă. Există 3 tipuri de programe:

• Universale: abordează factori de risc şi de protecţie ai copiilor la şcoală sau în comunitate.
• Selective: vizează grupurile ţintă ale copiilor şi adolescenţilor care au factori de risc pentru consum de droguri.
• Indicate: destinate tinerilor care au început să consume droguri.

Dacă programele de prevenire a utilizării substanțelor bazate pe cercetare sunt implementate corect de către școli și comunități, consumul de droguri ilegale este redus. Astfel de programe ajută profesorii, părinții și profesioniștii în domeniul sănătății să cunoască riscurile de utilizare a substanțelor. 

În Republica Moldova prin Hotărârea Guvernului Nr. HG233/2020 din 10.04.2020 a fost aprobată Strategia națională antidrog pentru anii 2020-2027. Strategia își propune o abordare multidisciplinară și echilibrată a problemelor ce țin de consumul de droguri, bazată pe o cooperare interdepartamentală, interdisciplinară și intersectorială de toate nivelurile, având drept fundament trei domenii strategice generale ale politicii moderne în domeniul drogurilor: reducerea cererii de droguri, reducerea riscurilor condiționate de consum de droguri, reducerea ofertei de droguri.

Cu campania #,,CareInCrises”, ne propunem să facem din Ziua Internațională de luptă împotriva consumului și traficului ilicit de droguri, un punct de cotitură în eforturile globale de a aborda în comun provocările legate de droguri.

Campania încurajează toată lumea să-și facă partea, dând dovadă de grijă, chiar și în perioade de criză.