Sfaturi utile privind prevenirea și tratamentul infecțiilor respiratorii din partea medicului Dubină Ludmila
Medicii de familie sunt asaltaţi în acestă perioadă de pacienţi care acuză diverse simptome ale răcelii sau gripei. Circa 60% din pacienții care se adresează zilnic, la medicii de familie, prezintă simptome de infecții ale căilor respiratorii sau complicațiile lor.
Medicul de familie din cadrul IMSP AMT Botanica, Centrul Medicilor de Familie nr.3, Dubină Ludmila ne va vorbi în detalii, care sunt măsurile de protecție pentru a preveni infecțiile respiratorii în perioada rece a anului.
1. Odată cu venirea sezonului rece, s-a intensificat și numărul infecțiilor respiratorii atât la copii și adulți. Cum caracterizați acest început de sezon rece? Care este numărul copiilor și adulți care s-au adresat cu simptome?
Infecțiile acute ale căilor respiratorii superioare (IACRS) sunt extrem de contagioase și au drept cauze peste o sută de serotipuri din clasa rhinovirusului, dar pot fi provocate și de unele adenovirusuri, virusuri de tip gripal, paragripal și sincițial.
Infecţiile respiratorii acute (IRA) determină 40-60% din bolile copilului de vîrstă fragedă şi 30-40% din maladiile preşcolarului şi şcolarului. Frecvenţa acestor maladii este de 6-7 îmbolnaviri pe an la copii din mediul urban cu suprapopulare şi 2-3 pe an la adulţi. Mortalitatea prin IRA diferă în funcţie de vârstă: anual pe glob prin IRA decedează 6 milioane de copii în vîrstă de 0-14 ani. Letalitatea de care virozele respiratorii sunt direct responsabile este evidentă în cazul gripei pandemice, al adenovirozelor, infecţiilor paragripale şi celor cu virus respirator sinciţial.
Calea de transmitere este cea aeriană prin picături de secreţii nazofaringiene (prin intermediul strănutului, tusei sau discuțiilor) şi indirectă prin mâini şi obiecte proaspăt contaminate cu secreţiile infectate (veselă, batiste, apa din bazinele de înot).
Contagiozitatea este foarte mare, sunt mai receptivi copiii în vârstă după 3 luni, adolescenţii și bolnavii cronici. În colectivităţi şi staţionare – viroza poate cuprinde 90% din copiii mici, sugari.
Sezonalitate: sezon rece – toamnă, iarnă, primăvară. Vara pot fi cazuri sporadice.
Dacă să mă refer la cifre, începând cu luna septembrie se constată o intensificare a îmbolnăvirilor de infecții respiratorii, care este în creștere continuă în fiecare lună, preponderent la copii. Ca exemplu, în instituția în care activez, în luna septembrie au fost înregistrate 516 infecții respiratorii la copii, pe când în noiembrie 641 de îmbolnăviri de infecții respiratorii. Privitor la persoanele deservite de medicii de familie într-o singură zi, atunci 60% dintre cei bolnavi sunt cu diferite infecții ale căilor respiratorii sau complicațiile lor.
2. Cum putem diferenția simptomele de simplă infecție respiratorie și gripă? În ce situații este necesară intervenția medicului?
Medicii de familie sunt asaltaţi în acestă perioadă de pacienţi care acuză diverse simptome ale răcelii sau gripei, ambele fiind infecții virale respiratorii și au un șir de simptome comune, dar sunt cauzate de virusuri diferite. Gripa debutează brusc și violent, se manifestă mult mai intens și poate duce mai des la complicații severe, chiar mortale, precum pneumonie, afectarea sistemului nervos, cardiac, renal,ș.a, în rândul persoanelor vulnerabile, nevaccinate, vorbim de copii sub 5 ani, adulți peste 65 de ani, femei însărcinate, persoanele cu boli cronice. Simptomele sunt mai intense și severe așa cum este: febră 39-40 de grade Celsius, manifestările intoxicației mai pronunțate oboseală, frisoane, tuse uscată, aspră cu dureri retrosternale, secreții nazale, dureri puternice de cap, dureri oculare, în gât. Pot apărea dureri musculare, slăbiciune generală, dureri osoase și abdominale, mai rar stări de greață și vomă, diaree.
Prin comparație, simptomele răcelii debutează gradual, mai lent, cu afectarea mai frecventă a gâtului și nasului, manifestările intoxicației mai puțin pronunțate, febră mai des până la 38 grade Celsius, dureri ușoare de cap, secreții nazale abundente, strănut, răgușeală, dureri de gât, tusea poate fi absentă, mai apoi apar iritații ale cavității bucale, o creștere a consistenței mucozității nazale, deseori nas înfundat.
3. Este permis auto-tratamentul în cazul infecțiilor respiratorii. Care sunt recomandările în acest sens?
NU SE RECOMANDĂ AUTOMEDICAȚIA! Este bine să ne adresăm medicului de la început, în orice situație de boală, indiferent de intensitatea simptomelor, deoarece pot apărea complicații chiar și în urma unei banale răceli.
4. Care sunt măsurile de prevenire pentru infecțiile respiratorii, atât la copii cât și la adulți? Cum decurge procesul de imunizare împotriva gripei? Care sunt categoriile de populație eligibile? Este posibil de administrat ambele vaccinuri, anti gripal și împotriva COVID-19?
Dacă vorbim de gripă, atunci cea mai eficientă metodă de prevenție este vaccinarea, ceea ce induce producerea propriilor anticorpi (de protecție) împotriva bolii. Imunizarea contra gripei sezoniere este în primul rând recomandată contingentelor profesionale și cele cu risc sporit de îmbolnăvire și dezvoltare a complicațiilor post-gripale așa cum sunt: copiii (începând cu vârsta de 6 luni) și adulții cu maladii cronice, gravidele. Vaccinul reduce riscul de infecție, iar în cazul apariției gripei, reduce severitatea simptomelor și riscul de apariție a complicațiilor care ar putea necesita spitalizare. Procesul de imunizare contra gripei a persoanelor eligibile și solicitante la noi în instituție a fost finalizat.
Măsurile generale de profilaxie a infecțiilor respiratorii sunt: spălarea mâinilor cu apă și săpun, folosirea batistelor de hârtie (cu aruncarea lor în cutii închise), evitarea expunerii la frig, evitarea aglomerației, contactului cu persoane bolnave, aerisirea încăperilor (cu menținerea unei temperaturi optime de 20-22C și a unei atmosfere ușor umede).
De asemenea, un rol important în menținerea sănătății sistemului imunitar îi aparține stilului de viață sănătos (activitate fizică și o alimentație în care predomină fructele și legumele bogate în vitamina C, precum citrice, kiwi, coacăza neagră, cătina, ardeiul gras, broccoli, conopida, pătrunjelul ș.a). Atenție la alimentația copiilor care trebuie să corespundă vârstei și depinde de toleranța alimentară al fiecărui copil, deoarece mulți copii fiind alergici necesită o dietă hipoalergică, unde citricele nu sunt binevenite. În acelaș timp se recomandă evitarea sedentarizmului, tabagismului, practicarea sportului, tratarea focarelor cornice ORL: sinusite, tonzilite, vegetații adenoide.
5. Este posibil de administrat ambele vaccinuri, anti gripal și împotriva COVID-19?
Agenția Națională pentru Sănătate Publică recomandă vaccinarea concomitentă împotriva gripei sezoniere și a infecției cauzate de virusul SARS-CoV-2. În prezent, procesul de imunizare împotriva gripei se desfășoară în instituțiile medico-sanitare publice din țară, de aceea, invităm persoanele care se află în grupurile de risc să se adrseeze la medicul de familie pentru vaccinare.
6. Putem ajuta sistemul imunitar să lupte cu infecțiile? Care sunt sfaturile Dvs.
Cea mai bună metodă de a ajuta sistemul imun este imunizarea împotriva acelor infecții împotriva cărora există vaccin, așa cum este cel anti-gripal. În cazul îmbolnăvirilor de infecții respiratorii un rol important îl au măsurile generale, atât la copii cât și la maturi, așa cum este repaos la pat pe perioada acută a bolii, igiena cavității nazale, respectarea regimului zilei, aport de lichide calde pentru o hidratare optimă, alimentație bogată în fructe și legume, la copii regimul alimentar să fie adaptat conform toleranței, igienizarea și aerisirea încăperilor.