Sursa de infecţie este omul bolnav şi purtătorul de enterovirus, care elimină în mediu agentul cauzal cu materiile fecale şi secreţiile rinofaringiene – importanţă majoră în acest sens prezintă persoanele cu infecţii inaparente, incidenţa cărora atinge 80% din totalul infecţiilor.
   Transmiterea se face pe căile fecal-orală şi respiratorie.
   Receptivitatea este generală, maximă la copii în vîrstă de 3-10 ani. Se pot îmbolnăvi adolescenţii şi adulţii tineri, rareori sugarii.
Incidenţa maximă a IE apare primăvara – vara.
Maladia evoluează cu debut acut, febră, cefalee, pot fi vome repetate, hiperemia pielii feţei, conjunctivelor, sclere injectate, hiperemia mucoasei orofaringiene, granulare, mialgie. Pe mucoasa bucală, amigdaliană apar papule, vezicule mici cu ulceraţie ulterioară. Pe piele apare erupţie maculoasă, papuloasă (rareori peteşială) din I-II-a zi a bolii pe faţă, trunchi, membre, pe fondal de piele nemodificată. Este necesară consultația medicului de familie, la necesitate – consultația infecționistului!
   Se vor spitaliza copiii cu:
• Meningită;
• Meningoencefalită;
• Encefalomiocardită nou-născutului;
• Miocardită;
• Hepatită;
• Forma paralitică;
• Uveită;
• Forme asociate grave;
• Pacienţii cu IE în lipsa condiţiilor de izolare la domiciliu sau din centre de plasament, şcoli-internate etc.;
• Copiii de vârstă fragedă cu IE.

Tratamentul la domiciliu include: igiena cavităţii bucale (clătituri cu Sol. bicarbonat de sodiu 2%), regimul alimentar adaptat toleranţei digestive cu excepţia alimentelor picante şi grase, aport de lichide (apă minerală plată, sucuri, compot, ceai, lapte), antipiretice.
Supravegherea medicală la domiciliu va dura 5-7 zile de la debutul bolii cu măsurarea temperaturii de 2 ori pe zi. La apariţia vomei, cefaleei, semnelor meningiene, agravării stării generale pacientul se va spitaliza.
Sursa: PCN-26 INFECŢIA ENTEROVIRALĂ LA COPIL.